Am vizitat-o pe bătrâna Valentina, în vârstă de 90 de ani, care locuiește singură într-un sat din nordul Moldovei. În timpul vizitei Misiunii Micul Samaritean, ea și-a deschis sufletul și ne-a împărtășit povara pe care o poartă de una singură.

Valentina se deplasează cu mare dificultate, sprijinindu-se în două bețe, deoarece nu are cârje. Fiecare pas, fie prin curte, fie în interiorul casei, reprezintă pentru ea un efort considerabil.

Când am întrebat-o cum se descurcă singură, a oftat adânc și, cu multă tristețe, ne-a povestit despre fiul ei, în vârstă de 55 de ani, care suferă de o formă agresivă de cancer la rinichi. Din cauza bolii, acesta nu mai poate merge și se deplasează doar într-un scaun cu rotile. Soția lui îl îngrijește, iar familia trece printr-o perioadă extrem de dificilă. Din nefericire, ei locuiesc departe de Valentina și nu îi pot fi alături atât de des pe cât și-ar dori.

Astfel, bătrâna a rămas singură, fără persoane apropiate care să îi poată oferi ajutor în treburile zilnice.

„Eu mă descurc cum pot”, ne-a spus ea, oftând cu resemnare.

Viața Valentinei nu a fost deloc ușoară. A trăit la sat și a muncit din greu încă din tinerețe, petrecând mulți ani la muncile câmpului. A îndurat frigul, ploile și vremea aspră a primăverilor și toamnelor, lucrând adesea în condiții grele pentru a-și câștiga existența.

Astăzi, la vârsta de 90 de ani, sănătatea i s-a deteriorat considerabil. Suferă permanent de dureri de oase, iar puterile îi sunt tot mai slăbite. Pensia modestă pe care o primește abia îi ajunge pentru necesitățile de bază și nu îi permite să cumpere suficiente lemne pentru întreaga iarnă. Iar iernile din Moldova sunt lungi și geroase.

Valentina ne-a mărturisit că, de-a lungul vieții, nu a beneficiat de un asemenea ajutor și nu știa ce înseamnă să primești sprijin din partea unor oameni care vin fără să aștepte nimic în schimb.

Vizita Misiunii Micul Samaritean a fost pentru ea o surpriză și o adevărată binecuvântare. A primit cu multă recunoștință alimente, detergenți și brichete pentru foc, care o vor ajuta să își încălzească locuința în timpul iernii.

Pentru Valentina, aceste daruri au însemnat mult mai mult decât un simplu ajutor material. Au fost un semn că nu este uitată, că cineva se gândește la ea și că Dumnezeu îi poartă de grijă chiar și în mijlocul singurătății și al suferinței.

Cu inima plină de recunoștință, bătrâna Valentina a mulțumit pentru tot ceea ce a primit, considerând acest ajutor un mare dar de la Dumnezeu.

Prin aceste gesturi de dragoste și bunătate, Misiunea Micul Samaritean a adus nu doar hrană și căldură în casa Valentinei, ci și speranță, mângâiere și bucurie în inima ei.

‍